„A fi și a nu fi, în același timp” - cartea pe care o să vrei s-o dai de pereți. Sau nu.
Oh, nu, nu încă o carte de dezvoltare personală!
De Răzvan Dragoș
Mi-am făcut încălzirea cu „Hai să fim oameni!”. Și în mine a răsărit o nouă idee: cum ar fi să scriu o carte despre non-dualitate, în care să bag experiențele călătoriei mele din ultimii ani? Și m-am apucat. Bine, m-am apucat anul trecut de ea, apoi am lăsat-o la dospit, iar acum m-am reapucat. Și de atunci, curge din mine.
E o carte care te va enerva, de s-o dai de pereți. Pe mine mă enervează încă de la titlu: cum adică „A fi și a nu fi, în același timp”??? Sau te va amuza, de să n-o lași din mâini. Sau te va enerva și amuza, în același timp. Cu siguranță, te va intriga. Sau nu. O carte care te va provoca să sapi în tine, cum am săpat și eu în mine. Sau nu. O carte care-ți pune oglinda în față și te întreabă: „Zi, boss, ai curaj să te uiți?” O carte scrisă de un om ca tine, care a început să-și pună întrebările ale grele gen: „Care-i scopu’ și durata vizitei pe planetă?” O carte care nu-ți promite schimbarea vieții, dar nici nu-ți vinde gogoși. O carte brutal de onestă, cu umor, sarcasm, ironie și autoironie. O carte cum mi-ar plăcea mie să citesc.
Hai să vedem cum începe!
Dacă citești asta, înseamnă că ceva în tine știe că realitatea e o glumă cosmică. Nu știi exact care e poanta, dar simți că e acolo. Ai ales cartea potrivită! Pregătește-te să-ți dai cu mintea de toți pereții! Dar chill, tu nu ești mintea. Nici corpul. Și nici pereți nu există. Și nici TU nu ești TU. Bine-ai venit în non-dualitate!
Cartea asta nu e o predică, nu e un curs de spiritualitate și, slavă Universului, nu e un copy-paste de pe internet, cu citate motivaționale. E un proces. O reamintire. O oglindă. O farsă serioasă. O glumă divină.
Mai presus de orice, cartea asta e o călătorie interioară pe care eu am făcut-o în ultimii ani. La fel ca tine, doar că tu ai călătoria ta. Cu toții suntem niște călători cu drumuri diferite, dar cu aceeași destinație: reîntoarcerea acasă, în suflet. De unde n-am plecat niciodată, de fapt.
INTRODUCERE
Ce e non-dualitatea și de ce să-ți bați capul cu ea (dacă oricum nu ai cap)?
Non-dualitatea nu e ceva ce „înveți”. Nu e un curs, nu e un set de reguli, nu e o filozofie pe care s-o înghiți cu semințe de chia și să devii Zen. Non-dualitatea e mai degrabă ca atunci când îți dai seama că ai căutat cheile prin toată casa și ele erau în mână. Ba nu, mai rău: tu erai cheile!
Deci, dacă ai cumva impresia că această carte te va ilumina, revino-ți! Nu ai nevoie de iluminare! „Iluminarea” nu e nimic altceva decât o reamintire a ceea ce ești cu adevărat. Și ghici ce? Deja știi!
Dar stai, că vine întrebarea de milioane: „Bine, dar dacă deja sunt iluminat, de ce mă simt ca naiba?” Aici vine partea funny:
Citești în continuare doar dacă ești abonat plătitor. Deci, dacă vrei să îmi susții munca, 5 euro pe lună sunt bani de semințe.
