Hollywood pe Someș – când Clujul făcea filme înainte să fie cool

În plină epocă a filmului mut, Janovics Jenő transforma orașul de pe Someș într-o capitală a cinematografiei europene. Află cum a început totul!

Descarcă GRATUIT cartea „HAI SĂ FIM OAMENI - mic ghid de regăsire” de AICI | Ne poți urmări și pe: TikTok, Facebook, Instagram și poți da subscribe acestui canal de Youtube. Mulțumim! Iar dacă ai un secret de oriunde din țara asta, un loc special, un om sau o poveste, trimite-ni-le pe secreteleromaniei@gmail.com și, dacă sunt tari de tot, le publicăm!

Suntem în săptămâna TIFF, când Cluj-Napoca devine capitala europeană a filmului. Orașul se umple - actori, regizori, scenariști, cinefili, lume bună. Și nu e o întâmplare că totul se întâmplă aici. Pentru că acest oraș a fost, la un moment dat, capitala cinematografiei est-europene!

Nu, nu e mit urban și nici PR de festival. E realitatea pe care puțini o știu și mulți au uitat-o. Așa că ia loc în sală, pune telefonul pe silent și fă cunoștință cu Janovics Jenő, Mihály Kertész (da, viitorul Michael Curtiz, premiat cu Oscar pentru regia filmului „Casablanca”) și Sándor Korda (viitor Sir Alexander Korda, primul Sir din cinematografia mondială). Trei cineaști care au zis: „da’ nu ne facem noi Hollywood-ul nostru?”

Cadre din filmul „Mânzul Șarg” - primul film turnat la Cluj (1913) de Janovics Jenő (sursa)

Printre primele studiouri de film din Europa, la Cluj-Napoca

Începem cu un video. Am fost împreună cu colega mea, Elena, la locul unde s-a aflat unul dintre primele studiouri de film. Nu din România, ci din EUROPA! E mai lung, dar merită: Elena e un cufăr cu povești!

Proiecție cinematografică la Cluj, la un an de la primul film din istorie

Premiera mondială a filmului fraților Lumière, practic primul film din istoria cinematografiei, a fost pe 28 decembrie 1895, la Paris. Un an mai târziu, pe 2 ianuarie 1897, la Cluj avea loc prima proiecție cinematografică publică. Deci, la doar un an de la apariția efectivă a filmului, Clujul a zis: „Vrem și noi această vrăjitorie!” Sigur, au fost 18 filme de foarte scurt metraj, dar măcar s-a făcut ceva! S-a dat, nu s-a luat! Pe vremea aia, dacă spuneai cuiva „am fost la un film”, credea că ești cu capul.

În public era și tânărul Janovics Jenő, despre care povestește Elena în clipul de mai sus. Actor și regizor care, la doar 26 de ani, intuiește potențialul artistic al filmului combinat cu teatrul și trece la acțiune: pune în scenă o comedie în trei acte, în care intercalează proiecțiile pe peliculă cu reprezentația de pe scenă.

Și de aici începe povestea Hollywood-ului de pe Someș.

„Teatrele electrice” - primele săli de cinema

Foto via

După ce au prins clujenii gustul „imaginilor mișcătoare”, vă dați seama că au mai vrut. Dă-i calului ovăz și clujeanului filme. Astfel, în 1906, se deschide primul cinematograf permanent: Apolló. Ăsta a fost visul unui antreprenor pe nume Udvardi András, care s-a îndrăgostit atât de tare de cinematografie, că a și produs primele filme documentare de actualități despre Cluj. Bărbații și jucăriile lor. „Și, cu ce te mai ocupi?” „Uite, am făcut niște filme documentare!” „Niște ce???”

Evident că acest prim cinematograf a rupt fâșul, sala era plină zilnic. Așa că Udvardi a mai deschis cinematografe, că doar avea bani de spart pe hobby-uri. Unul dintre ele a fost în Palatul Urania, inaugurat în 1910.

Foto via

Ce să mai tot atâta: până în 1914, Clujul avea mai multe cinematografe decât second hand-uri în ziua de azi, să moară dujmanii de ciudă! Se explică astfel de ce se cred azi clujenii superiori: „pe vremea când voi munceați pământul, noi ne uitam la filme!” Sigur, e o superioritate falsă, dar așa e mintea umană - tot timpul în căutare de ceva care s-o valideze în fața altora.

Janovics Jenő: „Filmul clujean sunt EU”

Foto via

Îl mai țineți minte pe tânărul de mai sus? Ei, nu s-a oprit doar la o piesă care combina teatrul cu filmul. Și-a dat delirul cinematografic la Cluj!

• 1913. Din postura de director al Teatrului Maghiar, colaborează cu o companie franceză și toarnă primul film integral la Cluj - Mânzul Șarg.

• Între 1913 și 1920, înființează 4 studiouri la Cluj. Bine, după cum povestește Elena în clipul de mai sus, era, de fapt, unul singur, pe care îl tot muta de pe o firmă pe alta, sub alte denumiri. Dar a fost printre primele studiouri de film din Europa!

• Sub patronajul acestui Mecena cinematografic, la Cluj se produc aproximativ 70 de filme mute de ficțiune, 55 de filme documentare/de actualități și 16 scurtmetraje. Asta până în 1930! Dacă ne uităm la ani, la Cluj a fost activitate cinematografică neîntreruptă de Primul Război Mondial!

• Janovics îl ia sub aripa sa pe Mihály Kertész, care își începe cariera regizorală la Cluj. După ce toarnă un mizilic de 50 de filme mute pe malurile Someșului, emigrează în America, devine Michael Curtiz, regizează „Casablanca” (da, acel „Casablanca”) și câștigă Oscarul pentru regie. Un fleac, i-a clujenit.

• Pentru că mai avea o aripă liberă, Janovics l-a luat sub ea și pe Sándor Korda. Nici ăsta n-a dezamăgit. Devine Sir Alexander Korda (primul cineast cu titlul de Sir) - un producător de film renumit în Marea Britanie și SUA. Fondează studiourile London Films și produce clasice precum „The Private Life of Henry VIII” sau „The Thief of Baghdad”. Azi, ca o recunoaștere, premiul BAFTA pentru cel mai bun film britanic îi poartă numele.

A cam lăsat ceva în urmă acest Janovics Jenő, s-a descurcat în viață. Sper să-i și cinstim memoria cum merită.

Moare în 1945, la Cluj, modest și uitat. Era nasol să fii maghiar evreu, în acel context istoric. Nu contau realizările, conta sângele. Iar sângele lui Janovics n-a fost „conform”.

Ultimul cadru

Au urmat comuniștii, care știm că au creionat o industrie cinematografică după chipul și asemănarea partidului și a iubitului conducător. Totuși, la Cluj-Napoca s-au mai turnat filme și seriale, cum ar fi celebrul „Pistruiatul”.

Iar Clujul cinematografic a renăscut în 2002, odată cu apariția Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF). Era predestinat ca unul dintre cele mai mari festivaluri de film din Europa, și chiar din lume, să se nască aici.

Dar filmul Clujului a început cu Janovics Jenő și s-a încheiat cu moartea lui. Cel puțin acea etapă.

S-a încheiat fără generic, fără muzică, fără covor roșu. Doar un bărbat obosit, umilit și uitat, care a pus Clujul pe harta cinematografiei mondiale și a murit în orașul pe care l-a iubit, în anul în care lumea se chinuia să înceapă din nou. Janovics Jenő. Omul care a dat viață filmului și a primit uitare în schimb. Aplauzele pot începe acum.